În Senat a fost depusă o propunere legislativă pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, menită evident să anuleze deciziile de impunere emise de ANAF firmelor de transport, în urma controalelor efectuate în ultima vreme, controale în cadrul cărora ANAF a decis că diurna este venit salarial și că trebuie taxată și impozitată. Astfel, inspectorii ANAF au emis decizii de impunere pentru unele companii pe o perioadă de 5 ani din urmă, retroactiv. Sumele cerute de ANAF sunt colosale, firme cu 5-6 camioane ajungând să primească decizii de impunere de sute de mii de euro.
Astfel, a apărut L455/2021, cu inițiatori din Partidul Național Liberal. Iată ce se dorește prin Expunerea de Motive
Propunem legiferarea, pe de o parte a unor prevederi fiscale care sa asigure predictibilitate si certitudine pentru viitor angajatorilor romani din aceste domenii, iar pe de alta parte a unei noi amnistii fiscale pentru cazurile de reincadrare a veniturilor primite de angajafi specifice delegarii și detașarii, astfel:
A ) Reglementarea clară in Codul fiscal, a modului de fiscalizare a celor trei categorii de sume suplimentare fața de salariul de baza, care au caracteristici comune, pe care angajatorii le platesc angajatilor in același scop (indemnizația de delegare prevazuta de art. 44 alin. (2) din Codul muncii, indemnizația de detașare prevazuta de art. 46 alin. (4) din Codul muncii, indemnizația specifica detașarii transnationale prevazuta de art. 2 alin. (1) lit. h din Legea nr. 16/2017), așa dupa cum am demonstrat in cele de mai sus.
Regimul fiscal al acestor forme de sume suplimentare, generic numite ’’diurne”, trebuie stabilit explicit in Codul fiscal și nu in alte acte normative, avand in vedere urmatoarele argumente:
- sediul materiei pentru stabilirea regimului fiscal este evident Codul fiscal așa cum rezulta chiar din prevederile generale ale acestuia;
- (ii) Ministerul Finantelor a insistat in decursul timpului sa evite și sa elimine prevederile fiscale din alte acte normative, tocmai din motive de coerenta, predictibilitate și aplicare unitara;
- (iii) prezența unor reglementari de natura fiscala in alte acte normative care presupune o interpretare coroborata, precum și o colaborare interinstitutionala perfecta, s-a dovedit total neadecvata si indeficienta daca luam in considerare doar problema fiscalizarii diumei, dar care din nefericire nu este singura.
- toate cele trei modificăi legislative prezentate anterior, care au avut ca și scop declarat in fundamentarea lor tocmai evitarea reincadrarii diumelor de catre organele fiscale, nu au avut practic niciun efect, astazi fiind in aceeași situatie de fapt ca in 2015.
Reglementarea efectiva a regimului fiscal al ”diumei” propunem sa fie facuta in cadul articolelor corespunzatoare din Codul fiscal, care și la aceasta data contin prevederi privind taxarea diumei, dar incomplete pentru a putea avea claritatea si predictibilitatea necesara, respectiv art. 76, art. 13 9, art. 142, art. 157 și art. 220/4, ținand seama de urmatoarele elemente esențiale de conlinut:
- sa vizeze in mod explicit, si cu un tratament unitar toate cele 3 forme ale diumei, respectiv indemnizata de delegare, indemnizatia de detașare și indemnizalia specifica detașarii transnationale;
- (ii) plafonul neimpozabil sa fie stabilit printr-o dubla raportare, la nivelul de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentm diuma prin hotarare a Guvemului dar, nu mai mult decat 3 ori nivelul salariului de baza aferent locului de munca ocupat de salariat, in cazul delegarii/detașăii/deplasăii in strainatate;
- (iii) reincadrarea fiscala a ’’diurnelor” plătite de angajatori, situate in limita plafonului neimpozabil, in venituri din salarii sau asimilate salariilor, in vederea impozitarii acestora, sa poata fi realizata de organele fiscale doar in baza constatarilor Inspecției Muncii (ITM) prin care, potrivit legislatiei in materie, natura acestora este stabilita ca venit din salarii sau asimilat salariilor.
B) Avand in vedere absența unui cadrul fiscal cert si predictibil in perioada 2015-2021, așa dupa cum am aratat pe larg in cele de mai sus și constatand ca pe acest fond nu pot fi identificate alte soluții rezonabile de iesire din aceasta situație, făra mari pierderi economice pentru angajatorii romani și pentru Romania de altfel, dar și pierderi de credibilitate si incredere pentru autoritatile statului atat cele executive, cat și cele legislative, considerăm ca se impune adoptarea unui act normativ asemanator din perspectiva efectelor pe care sa le produca cu cele ale Legii nr. 209/2015, prin care sa se stabileasca urmatoarele elemente esentiale:
- Se reglementeaza faptul ca reincadrarea fiscala a sumelor acordate sub forma indemnizatiei de delegare, indemnizatiei de detașare, inclusiv indemnizatiei specifice detasarii transnalionale, primite de salariati, poate fi realizata de organele fiscale in temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modiflcăile și completarile ulterioare, numai in baza constatarilor realizate de organele competente ale Inspectiei Muncii, prin care, potrivit legislației in materie, natura acestora este stabilită ca venit din salarii sau asimilat salariilor. Astfel, nu mai exista posbilitatea organului fiscal de a aprecia ca sumele primite cu titlu de indemnizatii de delegare/deta§are, inclusiv indemnizalia specifică detasarii transnafionale, reprezinta prestații suplimentare și de a le reincadra ca elemente constitutive ale salariului, integral impozabile, fara constatarea organelor competente ale Inspecției Muncii privind natura acestor venituri din perspectiva legislatiei in materie. In acelasi scop cat și cu rol preventiv, in considerarea atribufiilor Inspectiei Muncii, inclusiv aceea de birou de legatura care sa furnizeze informatii prestatorilor de servicii cu privire la regulile pe care trebuie să le respecte când detașeaza lucrători pe teritoriul acelui stat, se instituie pentru aceasta autoritate obligatia de a confirma, la cerere sau din oficiu, autoritalilor si institutiilor publice, precum și oricaror alte entitați, natura veniturilor acordate sub forma indemnizatiei de delegare, indemnizatiei de detașare, inclusiv indemnizatiei specifice detasarii transnationale.
- Se creeaza cadrul legal pentru elaborarea unei proceduri stabilita prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al inspectorului general de stat al Inspectiei Muncii, in vederea asigurarii aplicarii unitare și eficiente de catre organele fiscale a legislatiei fiscale și a legislației muncii, constituind totodata și un mecanism care sa preintampine situațiile aparute pana in prezent.
- Anularea obligaliile fiscale principale si accesorii stabilite de organele de inspectie fiscala in urma reincadrarii acestor indemnizatii, platite de angajatori sub diferite forme, pentru perioade controlate ulterioare datei de 1 iulie 2015.
Până în acest moment, proiectul de lege a primit aviz FAVORABIL din partea Comisiei pentru drepturile omului, egalității de șanse, culte și minorități, și din partea Consiliului Economic și Social. O să urmărim în de-aproape acest proiect legislativ și vă vom ține la curent cu evoluția acestuia în Senat.