Cu toate că transportul verde a devenit demult o prioritate pentru Europa civilizată, România continuă să fie o rușine absolută pentru acest sector, atât la capitolul achiziții dar mai ales la capitolul infrastructură de încărcare. Astfel, conform statisticilor DRPCIV, în parcul auto la României, la final de an 2024, erau înmatriculate în România nici mai multi nici mai puțin de 20 de camioane electrice, autotractoare din categoria N (cap tractor).
Cel mai probabil cele 20 de camioane sunt folosite doar pentru transport local de marfă, ori au fost achiziționate ca mofturi de niște companii care vor să dea bine prin presă. În țară nu există stații de încărcare pentru camioane electrice, cu atât mai puțin stații megawatt care să asigure o încărcare de la 20% la 80% a bateriilor în doar câteva zeci de minute. Nu cred că spun greșit cei care afirmă că România este în urma țărilor civilizare cu cel puțin 50 de ani.
De ce camioanele electrice și infrastructura necesară încărcării bateriilor întârzie să apară în România? Ei bine, aici sunt mai multe motive. În primul rând statul nu intervine cu programe de subvenționare pentru firmele care achiziționează camioanele electrice. După cum bine știm, un camion electric costă uneori și peste 400.000 de euro în funcție de performanță, o sumă mai mult decât uriașă pentru o țară din Europa Centrală și de Est.
În al doilea rând, statul nu facilitează instalarea de prize electrice destinate camioanelor electrice, iar investitorii străini nu vor veni niciodată să pună prize electrice într-o țară în care există doar 20 de camioane electrice. Investitorii montează asemenea dispozitive în țări precum Germania sau Olanda, unde au șansa să-și recupereze banii în doar câțiva ani, nu în 3 generații cât ar durea probabil în România.
