Bucureștiul este un oraș aparte din multe puncte de vedere. Conform ultimelor studii, cică ar fi pe locul patru în Europa în topul celor mai aglomerate orașe în ceea ce privește traficul. Nu știu de ce dar am impresia că în realitate, Bucureștiul se bate pentru primul loc. Într-un oraș așa aglomerat, nu ai crede că există oameni care să-și cumpere mașini de teren gen SUV-uri, nu? Ai crede că oamenii sunt logici și-și cumpără și ei Smart-uri ori mașini coupe, ca-n Londra sau Tokyo.
Ei bine, nu. În România oamenii cumpără cele mai mari mașini doar pentru că sunt aducătoare de prestanță socială. În România, megalomania are rădăcini adânc înfipte în prostie și cocălărie, așa că e ceva normal să te uiți pe străzile din București și să vezi zeci de SUV-uri pe metrul pătrat. Acolo nu ai unde să parchezi un Matiz dar oamenii doresc cu ardoare Audi Q7, BMW X6, X5 și alte mizerii de mașini de care orice occidental normal la cap fuge ca dracul de tămâie.
Păi într-un fel te privește lumea când te dai jos dintr-un Q7 și în alt fel te privește lumea când te dai jos dintr-un coteț de Smart, nu? Cam așa gândesc proștii în țara asta, măcinată de analfabetism, manele, prostie și nu în ultimul rând megalomanie. Că bine zice o veche vorbă românească „Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul”. În România oamenii capătă importanță pe măsură ce încep să se laude cu telefoane scumpe, mașini mari, case cu 3 etaje cât blocul și așa mai departe.
Asta face diferența între noi și occidentali. Ei au înțeles că viața trebuie optimizată, nu îngreunată.
