Firmele de expediții care lucrează cu tracționiști au dezvoltat de-a lungul timpului o serie de strategii prin care să se asigure de faptul că ei nu vor ieși niciodată în pierdere la numărul de kilometri atunci când dau o cursă unui subcontractor.
Astăzi discutăm despre hoția cu Google Maps. Foarte multe sunt casele de expediție care dau comenzile de transport tracționiștilor folosind Google Maps, prin metoda centrul orașului. Deci spre exemplu un tracționist primește cursa Constanța-Timișoara, numărul de kilometri de pe comanda de transport va fi calculat din centrul Constanței până în centrul Timișoarei. Vă dați seama că un camion nu poate niciodată ajunge în centrele orașelor, cel puțin nu fără autorizații speciale de acces, și oricum companiile de la care încarcă respectiv descarcă, sunt pe la periferii.
Firmele de expediții mizează pe ideea compensării, conform căreia deși un tracționist va face la o cursă mai mulți kilometri dacă firma unde trebuie să descarce este dincolo de centrul orașului, va veni și o cursă unde descărcarea va fi chiar la intrare în oraș.
Ei bine, stați liniștiți, că nu se compensează absolut nimic, tracționiștii vor ieși mereu pe minus cu kilometri, iar intențiile caselor de expediții în sfera corectitudinii poate fi probat foarte simplu printr-o simplă întrebare: de ce folosesc Google Maps pentru comenzile de transport, un soft care nu este pentru camioane, care nu vede restricții de tonaj sau înălțime, în loc să folosească un soft dedicat lumii camioanelor precum iTrack? Sau orice alt soft bazat pe GPS, care la final de lună poate indica la metru toată distanța parcursă de un camion?
