Una dintre cele mai mari probleme ale transporturilor din România se leagă de țepele trase cu banii șoferilor. De ce patronii sar imediat să tragă din banii angajaților pentru absolut orice nimicuri? Pentru că legea este de partea lor.
Din păcate aceștia nu pot fi acuzați de furt calificat. Tot ce poate face un angajat căruia patronul i-a furat din bani este să se ducă la tribunal, să cheltuie alți bani și să se judece vreo 7 ani sperând că între timp firma cu pricina, care i-a furat din banii munciți, nu intră în faliment sau insolvență, ori nu dispare în neant.
Iată câteva forme de țeapă trase angajaților în mod intenționat, voit, de către patroni
Neplata diurnei corespunzătoare înțelegerii – lipsa actului adițional pentru diurnă
Mulți șoferi au impresia că dacă au semnat un contract, acesta garantează tot ce s-a discutat la interviul de angajare. Ei bine în contractul individual de muncă nu se trece diurna, este nevoie de un alt document numit act adițional pentru diurnă. Acolo trebuie trecută contravaloarea diurnei discutată la interviul pentru angajare.
Lipsa acestui document poate duce la situații absolut catastrofale, după cum urmează. Este posibil ca șoferii să se trezească cu diurna minimă în cont, în valoare de 35 de euro/zi, nicidecum 85 de euro cât s-au înțeles la interviu iar din punct de vedere legal, șoferul nu are ce să facă pentru că nu a semnat nimic pe 85 de euro.
Altă hoție practicată de unele companii este acordarea de diurnă să zicem 85 de euro la zi dar fără act adițional de diurnă. Nu puțini au fost și sunt șoferii care după 2-3 ani de lucrat în firmă, pleacă în altă parte, și se trezesc apoi cu procese în instanță pentru însușirea de foloase necuvenite, prin care sunt obligați să restituie diferența de diurnă primită în acest timp, de la 85 de euro la 35 de euro cât este diurna minimă.
Ultima lună lucrată în firmă – muncă de voluntariat
Deși în trecut treaba asta o pățeau de obicei șoferii care se certau cu patronii, iar patronii ca să se răzbune nu mai dădeau șoferilor niciun ban pe ultima lună lucrată, în ziua de azi această hoție a devenit aproape un obicei pe la majoritatea firmelor mici și mijlocii. Ei bine, dar de ce se întâmplă acest lucru oare?
Păi după cum spuneam mai sus, un patron poate să fure banii angajatului fără să fie acuzat de furt calificat. Angajatul dacă-și vrea banii trebuie să aștepte vreo 7 ani, căci cam atât durează un proces în instanțele din România, fond-apel, apoi un alt proces pentru executare silită tot fond-apel pentru judecarea contestației.
Reținerea banilor din salariu pentru consum necorespunzător de combustibil
O altă coțcărie inventată de patronii din România prin care jumulesc șoferii de bani. Cum poate un patron să ceară consum de carburant încadrat să zicem între 28% și 30% maxim, când acest consum poate fi influențat de N factori precum condițiile de drum, condițiile meteo, uzura motorului și multe altele?
În plus, niciun producător de camioane nu oferă un consum exact pentru modelele pe care le produce. Nu este ca la mașinile mici, ca la turisme, cărora chiar li se face reclamă agresivă pentru consumul scăzut și precis. Consumul la camioane este influențat chiar și de configurația anvelopelor de pe motrică, sunt atâtea aspecte de luat în calcul încât nimeni vreodată nu ar putea să promită un consum precis de carburant la camioane.
