A fost mai demult o conferință la care au participat dl. Cimpoeru și sindicatul SSDB, un fel de discuție între șoferi și patronate, pe care din păcate mulți dintre noi nu am urmărit-o, am cam trecut-o cu vederea. Mare greșeală, întrucât acolo s-au spus lucruri halucinante. De exemplu, așa cum veți vedea și veți auzi cu ochii voștri, un patron (sau un trimis al unei companii de transport din România), spune „50% dintre șoferii noștri, și mi-o asum, nu au condiții să doarmă acasă cum au în camioanele noastre”. Eu unul nu înțeleg de ce după o asemenea declarație, publică, omul ăsta încă mai are oameni la muncă? În ziua 2 după eveniment, într-o țară normală, trebuia să se trezească cu un teanc de demisii pe birou, suficiente cât să-l oblige să-și încheie definitiv activitatea.
Mentalitatea asta de patron care crede că scoate șoferul din foame prin faptul că-i dă de muncă trebuie să dispară odată pentru totdeauna. E o mentalitate găunoasă, arogantă, plină de un tupeu imposibil de digerat de angajați. În realitate, o companie de transport „trăiește” prin șoferi. Muncitorii de rând sunt cei mai importanți, ei aduc profitul în buzunarul patronului, ei își vând timpul prin intermediul CIM/CCM și sunt evident plătiți pentru asta.
Relația dintre patron și angajat trebuie să fie una de respect reciproc, însă din păcate unii nu înțeleg că nu se poate câștiga respectul cu asemenea mentalități defecte. Un patron trebuie să respecte angajatul și angajatul trebuie să-și respecte angajatorul dar relația trebuie să fie una de echitate. Nu e corect ca una dintre părți să se considere Dumnezeu care scoate din foame prin mila Sa, iar celălalt să se considere un personaj secundar într-o piesă de teatru. Ascultați cu urechile voastre ce poate să debiteze un așa zis patron, în clipul de mai jos.
