Mai există criză de șoferi în 2024?

În acest moment meseria de șofer este pe locul trei în topul celor mai ofertate meserii din România, după meseriile din domeniul construcțiilor și cele din domeniul fabricilor/ depozitelor. Aceste statistici sunt aduse în prim plan printr-o simplă interpretare a ofertelor de pe OLX. Astfel, avem aproape 1.300 de locuri de muncă disponibile pentru șoferii care doresc să activeze pe piața internă, și puțin peste 1.700 de locuri de muncă pentru șoferii care doresc să activeze în transportul internațional de marfă. 

Nu aș putea să-mi dau cu părerea dacă 3.000 de locuri de muncă pentru șoferi este o cifră mare sau mică comparativ cu numărul de locuitori al acestei țări, cert este faptul că, prin comparație cu alte domenii, meseria de șofer este încă la mare căutare, există foarte multe oferte disponibile.

De unde a plecat ideea de criză de șoferi?

Există foarte foarte multe publicații online care aduc știri din străinătate conform cărora la nivel de Uniune Europeană ar exista un deficit foarte mare de șoferi profesioniști și șoferi pentru 3,5 T.  În România, dacă urmărim ofertele pentru locuri de muncă, comparativ cu alte domenii de activitate, putem de asemenea confirma faptul că pe piața muncii există un deficit pentru această meserie. Criza propriu-zisă de șoferi nu are la bază o explozie a consumului, nu are la bază o înmulțire galopantă a companiilor de transport, nu are la bază mărirea exagerată a parcurilor auto deținute de marile firme de transport.  Din punctul meu de vedere, această criză de șoferi dacă o putem numi așa, este generată de diminuarea salariului. 

Foarte mulți șoferi profesioniști care activează în străinătate au decis efectiv să se retragă, să își caute alte meserii mult mai lejere. Evoluția transportului din ultimii 20 de ani a fost direct proporțională cu fenomenul de social dumping, cu micșorarea salariilor din branșă cauzată de intrarea pe piața vest-europeană a forței de muncă est-europeană mult mai ieftină,  de intrarea pe piața vest-europeană a companiilor est-europene, companii care au preluat mult mai ieftin contractele de transport. 

Prețul tot mai mic pe kilometru practicat de firmele est-europene în vestul Europei, alături de ignorarea regulilor elementare de cabotaj, alături de înăsprirea fenomenului de social dumping, alături de iremediabila micșorare a salariului în branșă,  au dus la așa-numita criză de șoferi,  generată evident pe o parte de reprofilarea celor care profesau deja de ani buni această meserie, iar pe altă parte generată de lipsa de interes pentru o meserie care a devenit foarte prost plătită. 

Dacă ne aducem bine aminte cu cât se plătea soferia în Europa înainte de intrarea României, Poloniei și Bulgariei în Uniunea Europeană (+4000 de euro net), putem înțelege foarte clar de ce în ziua de astăzi există ceea ce pare o criză de șoferi. În realitate nu este altceva decât o criză de plată.  Discutăm despre o meserie mult mai prost plătită față de acum 15-20 de ani, în care nivelul de stres a crescut alarmant de la an la an, în care se muncește de două ori mai mult față de un job într-o fabrică. 

Această criză de șoferi nu se va rezolva decât atunci când meseria  va fi plătită corespunzător. Nu este normal să ceri unui om să muncească uneori chiar și 15 ore pe zi, iar la final de lună acesta să primească cu 3-400 de euro în plus la salariu față de cineva care muncește într-o fabrică doar opt ore pe zi. În momentul în care patronii de companii de transport vor decide să plătească munca la adevărata ei valoare nu se vor mai plânge niciodată că nu au șoferi. Până atunci nu ne rămâne decât să urmărim ofertele de pe OLX, care mai de care mai jenante sau chiar ilegale ( plata la kilometru).