De multe ori când apar discuții despre vechile camioane de pe vremea lui Ceaușescu, multă lume afirmă faptul că aceste camioane au construit România. Dar oare așa să fie? Căci dacă punem în balanță calitatea acestor vehicule, cu modul în care trebuiau operate mai ales pe timp de iarnă, comparativ cu alte camioane produse de companii de renume din domeniul producției de camioane la nivel mondial, cred că putem fi cu toții de acord asupra faptului că nu se pot compara.
România nu s-a construit cu Raba, ci cu pasiunea, cu ambiția și cu determinarea șoferului profesionist român, care era dispus să treacă prin Furcile Caudine doar pentru a-și face meseria ca la carte. Camioanele epocii „De Aur” erau în realitate niște rable copiate după modele străine, produse românește în stil ieftin și mult, fără nici un pic de confort, fără nici un pic de calitate, cu care șoferul profesionist român era nevoit să-și bată capul în câmpul muncii.
Într-un fel șoferul profesionist român a fost nevoit să se descurce cu ce a primit în dotare. Situația vremurilor respective bazate pe descurcăreală s-a transformat într-un perpetuum mobile cu care oamenii s-au obișnuit, care a devenit un stil de viață, motiv pentru care mulți șoferi profesioniști care au activat în acele vremuri, astăzi simt o nostalgie pe care noi, cei de astăzi, nu o putem înțelege. Într-adevăr, fizic, tot ce există astăzi în jur cu acele camioane s-a construit la vremea respectivă, dar dacă nu ar fi existat pasiunea șoferului român pentru această meserie, România nu s-ar fi dezvoltat atât de mult.
